Fotojurnalismul: O lectie despre umanitate
Extras din capitolul opt: “Jongland cu jurnalism şi umanism” al cartii lui Paul Martin Lester: “Fotojurnalismul – O Abordare Etică”, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Hillsdale, New Jersey, 1991
Un fotojurnalist este o combinaţie între un profesionist calculat, detaşat, şi un cetăţean sensibil, implicat. A face fotografii înseamnă mult mai mult decât distante focale şi viteza de expunere. Imprimarea fotografiilor înseamnă mult mai mult decât temperaturile substanţelor chimice şi gradele de contrast. Publicarea fotografiilor înseamnă mult mai mult decât decupaj şi luarea unor decizii privind dimensiunile. Un fotojurnalist trebuie să ştie întotdeauna faptul că aspectele tehnice ale procesului fotografic nu constituie o problemă de ordin primar.
O mamă care plânge moartea fiicei sale nu este doar o imagine care trebuie focalizată, o poză care trebuie imprimată, o fotografie care trebuie publicată. Durerea mamei este o lecţie de umanitate.
Dacă fotojurnalistul produce o fotografie fără a se gândi deloc la tragedia acesteia, lecţia s-a pierdut. Dar dacă fotografului îi pasă, fotografia devine mai umană si face cititorii părtaşi la durere, iar fotojurnalismul îşi atinge astfel cel mai înalt potenţial.
În ciuda frustrărilor şi momentelor degradante, lecţia despre umanitate este motivul pentru care fotojurnalismul e o profesie care aduce mari satisfacţii. Din acest motiv, fotojurnalismul merită cele mai bune gânduri şi acţiuni din partea participanţilor.
(c) Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Hillsdale, New Jersey, 1991
Sursa: http://commfaculty.fullerton.edu/lester/writings/pjethics.html
